Kickbox


Din întâmplare am ajuns la această gală de kickbox. Tocmai mă întorceam de la Budapesta, unde am cumpărat un aparat nou, şi m-am oprit la Arad să-mi pup muierea. Tot oraşul era plin de afişele galei de kickbox, am zis iubitei, hai să încercăm noul aparat.

Organizatorii au fost foarte drăguţi, m-au lăsat să fotografiez, chiar s-au bucurat că cineva este interesat de evenimentul lor. Marea mea problemă însă a fost că nu mă pricep de loc la kickbox, habar n-am avut care momente trebuie imortalizate, care sunt loviturile frumoase, şi poate că prietenii o să-mi zică c-am făcut poze bune, dar boxerii o să fie dezamăgiţi că n-am prins nimic esenţial. E foarte posibil ca pozele astea ca fotografii de sport să nu valoreze nimic, doar ca reportaj despre eveniment.

Cel mai emoţionant moment al serii a fost când un veteran a gustat a nu ştiu câta oară podeaua, n-a mai putut să se ridice. Soţia lui a intrat în ring şi  împreună cu arbitrul, care îi era bun prieten, şi cu celălalt boxer, au încercat să-i aline suferinţa (poza a patra de la final). Au trecut minute bune până sportivul a coborât din ring.