Fotografie
Despre subiect
Mircea Gherase    2012-03-24  [0 com.] >>>
Despre subiect în fotografie
Andrei Nacu    2012-01-25  [0 com.] >>>
Despre Subiect
Bogdan Meseșan    2011-12-18  [0 com.] >>>
Subiectul şi retorica clişeului
Bogdan Croitoru    2011-11-12  [0 com.] >>>
Despre Subiect
Voicu Bojan    2011-08-20  [0 com.] >>>
Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară
Horia Tudor    2011-05-01  [0 com.] >>>
Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară
Egyed Ufó Zoltán    2011-04-07  [4 com.] >>>
Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară
Gicu Șerban    2011-01-07  [1 com.] >>>
Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară
Voicu Bojan    2010-12-08  [1 com.] >>>
Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară
Andrei Nacu    2010-10-18  [1 com.] >>>
Şcoala de fotografie documentară Oskar
Egyed Ufó Zoltán    2010-02-04  [14 com.] >>>
Weegee. The Famous?
Voicu Bojan    2009-11-25  [0 com.] >>>
René Burri – un extraterestru
Voicu Bojan    2008-11-03  [6 com.] >>>
Parr. Martin Parr.
Voicu Bojan    2008-05-23  [1 com.] >>>
Discuţie cu Cristina Liberis
Egyed Ufó Zoltán    2008-01-23  [1 com.] >>>
Editorial - Prietenii mei
Egyed Ufó Zoltán    2007-06-23  [0 com.] >>>
Interviu cu Alexandru Paul
Gicu Şerban    2007-06-23  [0 com.] >>>
Editorial - fotografiile lui Mitică
Gicu Şerban    2007-03-31  [0 com.] >>>
Interviu cu Florin Bobu
Egyed Ufó Zoltán    2007-03-31  [1 com.] >>>
Kickbox
Egyed Ufó Zoltán    2007-03-18  [3 com.] >>>
Albumul Taberei de la Bistriţa
Egyed Ufó Zoltán    2007-03-04  [1 com.] >>>
Editorial – Viaţa, Borcanele şi Fotografia
Gicu Serban    2007-02-03  [0 com.] >>>
Interviu cu Silviu Petrovan
Egyed Ufó Zoltán    2007-02-06  [0 com.] >>>
Top 11 întrebări fotografice mioritice ale anului 2006
Egyed Ufó Zoltán    2007-01-21  [0 com.] >>>
Bucureştiul înainte de aderare
Egyed Ufó Zoltán    2007-01-20  [0 com.] >>>

Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară


Ce inseamnă ficţiune? Pornind de la originea cuvântului, latinescul „fictio”, ficţiunea poate fi „născocire”, ceva imaginar, care are numai o relaţie îndepărtată, vagă, cu realitatea, este ceva nesigur care s-ar fi putut întâmpla la un moment dat. Cu alte cuvinte este ceva posibil, o idee de viitor sau ceva probabil întâmplat în trecut.

Ce este fotografia documentară? Fotografia documentară poate fi, la nivel de discurs, încrederea în existenţa unei realităţi absolute pe care fotograful o expune din punctul lui de vedere, mai mult sau mai puţin obiectiv. Această încredere dă fotografiei un sens care depăşeşte natura sa de creaţie artistică.
   
De ce ar avea fotografia documentară natură ficţională? Deoarece fotografia poate fi tratată ca o „transparenţă selectivă” a realităţii1 . Dar în ciuda faptului presupus, că fotografiile au ca şi caracteristică principală veracitatea, munca fotografilor este totuşi situată la graniţa dintre artă şi adevăr. Chiar şi atunci când fotografii sunt preocupaţi să prezinte realitatea în oglindă, tot sunt influenţaţi de propriile valori şi de conştiinţă. Prin deciziile luate în timpul fotografierii, este impus un anumit punct de vedere asupra subiectului sau evenimentului fotografiat. Chiar dacă fotografiile sunt interpretări ale lumii, ele se bazează pe ceva real, aparatul de fotografiat captează din realitate, nu doar o interpretează.
   
În ce priveşte obiectivitatea şi adevărul lucrului văzut, ceea ce se vede, există sau a existat, fotografia oferă de fapt o viziune asupra realităţii, o interpretare, o metaforă chiar. Privirea fotografului este subiectivă, şi în acelaşi timp, mijloacele tehnice de înregistrare şi prelucrare au devenit atât de perfecţionate, încât uneori rezultatul final, se apropie mai mult de realitatea virtuală. Fotografia are adesea şi o funcţie estetică, ceea ce face posibil ca produsul final să devină în cazurile ideale şi un obiect de creaţie artistică.

Având în vedere caracterul subiectiv al fotografiei, este normal să se ridice întrebări în legătură cu conceptele de realitate şi ficţiune, mai ales în cazul fotografiei documentare. Nu există obiectivitate în înregistrarea sau redarea unor fapte din realitate. Chiar simpla alegere a cadrului fotografiat prin vizorul aparatului sugerează controlul şi modul în care poate fi manipulat rezultatul încă din momentul fotografierii. Acest tip de control şi manipulare nu este neapărat un atribut negativ, ci mai degrabă sugerează şi dezvăluie alegerea unei perspective din punct de vedere conceptual, estetic, legat de execuţia tehnică; toate aceste alegeri fiind caracteristice fiecărui fotograf. Ce este fotografiat, cum este fotografiat, care este modalitatea de prezentare a rezultatului final? În fotografia documentară, importantă este şi motivaţia fotografului de a alege un anumit subiect. Toate aceste probleme ridică anumite semne de intrebare asupra practicii fotografiei documentare, la care se adaugă intenţiile fotografului: cum vor fi folosite fotografiile într-un anumit context (document istoric, metodă de propagandă, creaţie artistică), care sunt intenţiile fotografului?

Luând toate acestea în consideraţie, trebuie precizat că fotograful are nişte responsabilităţi de ordin etic şi moral faţă de subiectul fotografiat şi faţă de practica fotografică în general, deoarece să faci o fotografie presupune „să participi la mortalitatea celeilalte persoane, la vulnerabilitatea ei”2. În fotografia documentară, mai mult poate decât în alte genuri, fiecare fotograf în parte, trebuie să îşi răspundă la aceste întrebări, să îşi definească punctul de vedere şi să şi-l asume.

Astfel putem spune că „a fotografia” nu este la fel de pasiv cu a observa, este mai mult decât o observare pasivă, a folosi un aparat de fotografiat este, totuşi, o formă de participare.  Pentru a realiza fotografie documentară trebuie de la bun început ca fotograful să aibă o dorinţă, un interes, să fotografieze lucrurile dintr-o anumită perspectivă.

Dacă trebuie să subliniem o idee, cu funcţia de „concluzie” putem spune că, de cele mai multe ori, rezultatul final al fotografiei poate fi considerat o îmbinare între subiect şi viziunea fotografului despre subiect, acesta fiind doar o perspectivă asupra realităţii şi nu realitatea însăşi. Fotografia şi în special fotografia documentară, totuşi furnizează dovezi, chiar dacă acestea sunt dovezile unui singur fotograf despre o anumită părticică din realitate, prezentată dintr-un punct de vedere subiectiv asumat.


***

Referințe
1Sontag, Susan, On Photography, Penguin Books, London, 1977, p. 6
2Sontag, Susan, On Photography, Penguin Books, London, 1977, p. 15

***
Lucrarea de mai sus a fost scrisă de către Andrei Nacu în cadrul Școlii de Fotografie Documentară Oskar. Subiectul Despre natura ficţională a fotografiei. Caz particular: fotografia documentară a fost impus de către domnul profesor Horia Tudor.


© Andrei Nacu
2010-10-18

 

Oskar Blog
   Schimbați linkul! >>>
   Concurs proiecte fotografice >>>

Galerie
   Un revelion >>>
   Gospodarul izolat >>>

Linkuri recomandate
   Un bun exemplu despre ce mai poate >>>
   Petruț Călinescu a docume >>>

Vlad Eftenie (2010-12-04 00:59:34)
scrie fain madam Sontag; puteam sa jur draga Ufo - din ultima noastra discutie, ca te apuca nervii cand citesti texte din astea, scrise astfel; dar daca e facut in cadrul SFDO, parca devine chiar relaxant :)

spor!

Pentru a putea inscrie comentarii pe Oskar este necesara autentificarea.