Frustrat şi amator


M-am întîlnit pe munte cu un coleg fotograf pe care-l apreciez, şi mi-a spus că-s un frustrat. Nu de parcă pînă acum n-aş fi ştiut că-s un frustrat inadaptat, dar am senzaţia că de acum încolo ar trebui să-mi fie şi ruşine că-s un frustrat inadaptat, pe cînd aş fi putut să fiu foarte uşor un artist pe val. Da, e vina mea, mi-e ruşine, şi-mi port crucea, asta e.

Trebuie să vă anunţ că începînd cu 1 iunie nu mai sînt fotograf profesionist. Mi-am schimbat meseria, m-am angajat ca apicultor. Totdeauna cînd mă întîlneam cu colegi fotografi înrolaţi pînă la gît, care se plîngeau că din cauza jobului nu mai au timp si energie să lucreze la proiectele lor personale, şi-i întrebam atunci de ce nu lasă jobul şi să facă fotografia doar din pasiune, majoritatea veneau cu explicaţia "trebuie să-mi întreţin familia din ceva". Aşa am ajuns şi eu, dar n-am ezitat foarte mult, m-am reprofilat repede, şi în loc să alerg toată ziua să fac poze plictisitoare pentru ziar, am ales să fac bani din altceva, şi să-mi păstrez pasiunea pentru fotografie. Aşa că nu mai sînt doar frustrat, mai sînt şi amator pe deasupra.